Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„Dacă generaţiile dintre 1780-1830 se străduiau să proclame originea latină şi să susţină în contra grecismului necesitatea unei culturi naţionale, paşoptiştii demonstrează valoarea acestei culturi prin istorie, folclor şi filologie şi indică drumul de urmat pentru a o duce la înflorire.
În forma cea mai explicită, programul lor e definit în revista Dacia literara, apărută la 1840, sub impulsul lui Mihail Kogălniceanu.
Articolul introductiv vădeşte grija continuităţii. Activitatea ctitorilor presei romaneşti: Heliade şi Asachi, e omagiată cu căldură, sarcina trasată fiind de a îmbunătăţi şi aprofunda ceea ce ei au început în condiţii grele, nu de a le renega opera sau a le răsturna principiile. Urmând unui drum bătut de dânşii – afirma editorul – folosindu-ne de cercetările şi ispita lor, vom ave mai puţine greutăţi şi mai mari înlesniri în lucrările noastre.
Constatând invazia de traduceri care se difuza la noi fără niciun fel de discernământ maculatura a tot felul de literaţi obscuri şi de efemere glorii ale pieţii literare occidentale, Kogălniceanu arată în continuare că dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă. El aprecia cu dreptate că traducerile nu fac o literatură şi chema atenţia scriitorilor spre realităţile naţionale: Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ţări sunt destul de pitoreşti şi poetice pentru ca să putem găsi şi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru această trebuinţă să ne împrumutăm de la alte naţiuni.”
(Paul Cornea, De la Alexandrescu la Eminescu)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?