Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„În istorie, nu există miracole, ci, din când în când, întâmplări minunate; există, câteodată în viaţa popoarelor clipe privilegiate când, într-o singură generaţie, destinul adună mai multe schimbări decât în câteva veacuri de toropeală.
Aşa s-a întâmplat la noi cu bărbaţii născuţi, să spunem între 1800 şi 1830, şi pe care-i putem numi „generaţia de la 1848”. Erau doar o mână de oameni, însă luptau ca mânaţi de o credinţă neţărmurită în destinele ţării lor. Au zvârlit ca pe nişte vechituri, obiceiurile, instituţiile, până şi vocabularul, impuse de o putere străină. Au sorbit cu nesaţ din izvoarele culturii apusene; au adoptat instituţii noi, au înnoit limba, au creat pe de-a-ntregul o literatură de valoare universală, au început în linişte, un proces democratic, într-un ritm nemaicunoscut de vreo altă ţară din Europa; au fixat, pentru generaţii, cu îndrăzneală şi realism, marile obiective politice ale neamului şi au determinat Europa să ţină seamă de ele. Ei au făcut toate acestea. Au făcut chiar mai mult: au făurit România.”
(Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident.
Ţările române la începutul epocii modeme)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?