Citeşte cu atenţie textul de mai jos:
„În 1806, am întâlnit încă multe femei purtând îmbrăcămintea orientală, trăind în case fără mobile şi cu bărbaţi geloşi nevoie mare.
Însă revoluţia care s-a petrecut atunci la Iaşi, apoi la Bucuresti şi în provincie, a fost pe cat de rapidă pe tot atât de completă: după un an, toate femeile din Moldova şi din Ţara Românească au luat portul european. De pretutindeni, au sosit, în cele două capitale, negustori de mode, croitorese… de la Viena şi de la Paris…
Curând s-a văzut şi mobila, ceva mai veche, adusă de la Viena cu mare cheltuială. Trăsurile care, mai înainte, arătau ca nişte birje vechi din Viena, au fost înlocuite cu trăsuri şi caleşti elegante. Casele s-au umplut de servitori străini, de bucătari francezi şi, prin saloane şi iatacuri, nu s-a mai vorbit decât frantuzeşte. […] Câţiva tineri au început să poarte frac; însă bătrânii şi bărbaţii cu slujbe şi-au purtat mai departe barba şi anteriul lung până la glezne. […]
Moda apuseană accentuează, la aceste doamne, gustul pentru lux mai mult decât la bărbaţii lor. […] La bărbaţi, schimbarea este într-adevar mai înceată, şi, mai ales, li se întâmpla să se întoarcă la ce fusese altadată. […] Femeile însă, de multă vreme, se îmbracă toate europeneşte… Se ştie bine că femeile sunt întotdeauna primele care păşesc pe calea civilizaţiei…”
(Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident, capitolul Boierii)
Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:
- Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
- Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
- Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
- Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale sau de conţinut.
- Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?