Lună: mai 2020

Metafora este o figură de stil prin care un cuvânt capătă o semnificaţie nouă printr-o comparaţie subînţeleasă.

Exemplu:

O, tu nici visezi, bătrâne, câte-n cale mi s-au pus!

Toată floarea cea vestită a întregului Apus,

Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună,

Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte alte versuri din Scrisoarea III de Mihai Eminescu, transcrie-le pe caiet, selectează trei metafore şi comentează-le semnificaţia (minimum 50 de cuvinte).

Invocaţia este un procedeu stilistic prin care autorul interpelează un personaj absent. În Antichitate, cel mai des era invocată muza, pentru a-l sprijini pe poet să-şi scrie opera.

Exemplu:

–Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci?

-Aduc inspirarea. (Alexandru Macedonski)

Exerciţiu: Citeşte primele cinci versuri din epopeea Iliada de Homer, selectează invocaţia şi comentează-i semnificaţia.

Inversiunea este un procedeu sintactic ce presupune schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie sau în frază pentru a obţine un efect stilistic (evidenţierea unei trăiri sau a unei emoţii etc.).

Exemplu:

Prin umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colţ

Luceafărul aşteaptă. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte poezia Peste vârfuri de Mihai Eminescu, selectează cinci inversiuni din text şi comentează-le semnificaţia.

Interogaţia retorică este un procedeu prin intermediul căruia se adresează o întrebare, fără a aştepta un răspuns, cu scopul de a comunica o atitudine sau o idee.

Exemplu:

Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei? (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte poemul Epigonii de Mihai Eminescu, selectează interogaţiile retorice din text şi comentează-le semnificaţia.

Imprecaţia este o figură de stil care conţine un blestem, o injurie, o ocară.

Exemplu:

Îţi arăt eu coc, valţ şi bluză, arză-te para focului să te ardă! (Mihail Sadoveanu)

Exerciţiu: Citeşte poezia De-a v-aţi ascuns de Tudor Arghezi, selectează imprecaţiile din text şi comentează-le semnificaţia.

Hiperbola este o figură de stil care constă în exagerarea dimensiunilor sau a efectului unui fapt, a trăsăturilor unui personaj etc.

Exemple:

Cum? Când lumea mi-e deschisă a privi gândeşti că pot

Ca întreg aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? (Mihai Eminescu)

A fost odată ca niciodată pe când se potcovea puricele cu nouăzeci şi nouă oca de fier la un picior… (basm popular)

Exerciţiu:

Citeşte, la alegere, un basm cules de Petre Ispirescu, selectează hiperbolele din text şi comentează-le semnificaţia.

Prin eufemism se înţelege un cuvânt sau o expresie care înlocuieşte un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, obscenă sau necuviincioasă, respectând paralelismul de sens.

Exemple:

• Să nu cumva să vă împingă Mititelul să intraţi înaintea mea! (Ion Creangă)
• Fost-au acest Ştefan-vodă om nu mare de stat. (Grigore Ureche)

Exerciţiu: Citeşte, la alegere, o poveste scrisă de Ion Creangă, selectează eufemismele din text şi comentează-le semnificaţia.

Epitetul este figura de stil care apare din alăturarea unui adjectiv sau adverb etc. pe lângă un substantiv, pronume sau verb cu scopul de a sublinia o însuşire esenţială.

Exemple:

• Luna pe cer trece aşa sfântă şi clară. (Mihai Eminescu)
• Primăvara… o pictură parfumată cu vibrări de violet. (George Bacovia)

Exerciţiu: Citeşte poezia Sfârşitul iernii de Vasile Alecsandri, selectează epitetele din text şi comentează-le semnificaţia.

Enumeraţia este figura de stil care constă în înşiruirea cuvinte sau a unor idei, argumente etc. cu privire la aceeaşi împrejurare sau temă.

Exemple:

• Boierii sunt slabi la fire: Braţul, haina, mintea, faţa, inima, totu-i subţire. (Bogdan Petriceicu Haşdeu)
• Galbeni, stupi, oi, cai, boi şi alte bagateluri de alde astea, prefăcute în parale, trebuiau să ducă dascălii plocon catihetului. (Ion Creangă)

Exerciţiu: Citeşte povestirea Balta Albă de Vasile Alecsandri, selectează comparaţiile din text şi comentează-le semnificaţia.

Comparaţia este o figură de stil care se realizează prin asocierea a doi termeni pe baza însuşirilor commune, în vederea reliefării însuşirii primului termen. Poate apărea şi în limbajul colocvial pentru a crea o reprezentare în imaginaţia interlocutorilor.

Exemple:

• Alb ca laptele;
• Galben ca lămâia;
• Verde ca bradul.

• Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri. (Mihai Eminescu)

Exerciţiu: Citeşte poemul Scrisoarea III de Mihai Eminescu, extrage în caiet cinci comparaţii şi comentează-le semnificaţia.

Recomandare: Caută jocul Comparaţii şi semnificaţii. Vei avea posibilitatea să descoperi figura de stil şi semnificaţiile acesteia prin joc. Astfel, totul ţi se va părea uşor şi distractiv.