Primele texte în limba română

1521-Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Preaînțeleptului și nobilului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân, Hanăș Bengner, din Brașov, multă sănătate din partea lui Neacșu din Câmpulung.

Și iarăși aduc la cunoștință Domniei Voastre despre strategia turcilor,așa cum am auzit eu: că Împăratul a plecat din Sofia, negreșit, și a pornit pe Dunăre în sus.

Și iarăși să știți, Domnia Voastră, că a venit un om de la Nicopole, iar mie mi-a spus că a văzut cu ochii lui că au trecut acele corăbii, despre care știți și Domnia Voastră, pe Dunăre în sus.

Și iarăși să știți, că vor aduce din toate orașele câte cincizeci de oameni, ce vor servi drept ajutor pe corăbii.

Și iarăși să știți, că niște meșteri din Constantinopol au găsit o cale să treacă acele corăbii pe la Porțile de fier,despre care și Domnia Voastră știți.

Și iarăși spun Domniei Voastre despre planul lui Mehmet-Beg, cum am auzit de la nobilii învecinați și de la ginerele meu, Negre, cum i-a dat Împăratul voie lui Mehmet-Beg, despre permisiunea pe care o are acesta de a trece pe unde dorește prin Țara Românească.

Și iarăși să știți Domnia Voastră, că și lui Basarab ii este tare frică de acel tâlhar de Mehmet-Beg, mai cu seamă decât Domniei Voastre.

Și iarăși vă spun Domniei Voastre, stăpânului meu, tot ceea ce eu am înțeles. Eu spun Domniei Voastre aceste lucruri, iar Domnia Voastră sunteți înțelept și aceste cuvinte să le țineți la dumneavoastră, să nu afle mulți oameni despre ele, și Domniile Voastre să vă apărați cum știți mai bine.

Și Dumnezeu să vă bucure. Amin.

Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat:

1.Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)?

2.Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)?

3.Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

Sec. al XVI-lea-textele rotacizante: Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea voroneţeană, Psaltirea scheiană, Codicele voroneţean.

Primele tipărituri

Diaconul Coresi înfiinţează o tipografie la Braşov şi tipăreşte cărţi în română şi în slavonă. A tipărit în special cărţi de cult. Textele tipărite dovedesc evoluţia limbii şi constituie un pas în procesul de desăvârşire al formării limbii române.

Literatura istoriografică

Cronicarii moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce;

Cronicarii munteni: Radu Greceanu, Constantin Cantacuzino-stolnicul, Mihail Moxa;

Scrierile lui Dimitrie Cantemir.

Apariţia limbii române literare

Biblia de la Bucureşti (1688)

Este prima traducere integrală în limba română, reprezintă o sinteză a eforturilor anterioare de a introduce limba română în biserică şi marchează apariţia limbii române literare.

Prima gramatică

Elementa linguae daco-romanae sive valachicae de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai (Viena, 1780). Autorii făceau o demonstraţie a latinităţii limbii române.

De la alfabetul chirilic la alfabetul latin

1828: Heliade-Rădulescu simplifică sistemul scrierii chirilice într-o variantă ce se apropia de pronunţia românească.

1836-1844: Alfabetul latin îl înlocuieşte treptat pe cel chirilic. Promotori: Ion Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, George Bariţiu.

1860: apare legea folosirii alfabetului latin dată de Cuza.

Procesul de reromanizare a limbii române

Reromanizarea se realizează în prima jumătate a secolului al XIX-lea prin trei influenţe exercitate asupra limbii române de limba franceză, italiană şi de latina savantă.

Influenţa franceză

În lexicul românesc există împrumuturi din limba franceză, cuvinte din mai multe domenii ale vieţii moderne: ancoră, calibru, pachet, restaurant, şampanie, turism. Multe împrumuturi dezvăluie un tip de civilizaţie: antet, bibelou, binoclu, blazon, bufon, cancan. În secolul al XX-lea influenţa franceză se manifestă în lingvistică, stilistică şi teorie literară.

Influenţa italiană

Se manifestă în lexic, în domenii ca:

  • artă: basorelief, capodoperă, stampă.
  • muzică: bariton, duet, flaut, partitură, primadonă, solo, tenor.
  • finanţe: acont, agenţie, bancă, fisc, gir, scadenţă.
  • viaţa militară: armată, asediu.

Latina savantă

Contribuie la reromanizare cuvintele cu etimon latin care au pătruns în limbă prin intermediul limbilor romanice.

De exemplu:

a apropia <fr. approprier, lat. appropiare

aproximaţie <fr. approximation, lat. approximatio

Exerciţiu

În cazul unor cuvinte împrumutate din latina savantă s-a produs, datorită altor influenţe romanice sau slave, alternanţa terminaţiilor –iune, -ie, iar în timp s-a ajuns la diferenţieri semantice: raţie-raţiune, staţie-staţiune, emisie-emisiune, expoziţie-expoziţiune. Construieşte enunţuri care să arate sensurile diferite ale acestor perechi de cuvinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.