Trăsături:
- Acţiunea se poate realiza printr-o succesiune de episoade narative. Aceasta poate fi prezentată cronologic (pe momentele subiectului). În romanul modern se remarcă preferinţa pentru acronie (episoadele prezentate nu mai au o înşiruire cronologică). Acţiunea este plasată în spaţiu şi timp.
- Naratorul poate fi: obiectiv şi subiectiv.
- Personajele sunt conturate în funcţie de rolul pe care îl au în acţiune (principale, secundare, episodice), de trăsăturile morale (pozitive şi negative), de evoluţie (plate şi rotunde), de curentul literar (clasice, romantice, realiste, naturaliste etc.)
- Prezenţa modurilor de expunere: naraţiune, descriere, dialog.
Specii:
- În versuri: balada, legenda, epopeea, poemul, fabula.
- În proză: povestirea, schiţa, nuvela, romanul, basmul, snoava, anecdota.
Exerciţiu:
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două trăsături ale genului epic:
Nea Budulea, înainte de toate, avea un picior mai scurt decât celălalt și era un om scurt, gros, rotund la față și zâmbea mereu când vorbeai cu el. Fără de dânsul nu se putea nici un fel de veselie în sat la noi, fiindcă el cânta mai bine decât toți și din vioară, și din cimpoi, și din fluier, iară pe Huțu îl ducea întotdeauna cu sine, deoarece Buduleasa fugise cu un scriitor al satului, și nu putea să-l lase pe copil singur acasă. Când Budulea cânta din vioară, Huțu ținea cimpoile, iară când oamenii se săturau de vioară, Budulea schimba cu feciorul său. Fluierul îl purta Budulea totdeauna în șerpar; altfel nu l-am văzut de când îl țin minte și nici nu-mi pot închipui un Budulea făr’ de fluier în șerpar.
(Ioan Slavici)