Apariţie:
Din prima jumătate a secolului al XIX-lea până în a doua jumătate a secolului, în Franţa.
Programul:
Prefaţa la drama Cromwell de Victor Hugo (1827)
Trăsături:
- Evadarea în vis, imaginaţie, în trecut.
- Primatul sensibilităţii şi al imaginaţiei creatoare.
- Preferinţa pentru teme ca: iubirea, natura, istoria.
- Descoperirea şi valorificarea ca sursă de inspiraţie a folclorului.
- Amestecul genurilor.
- Atracţie pentru pitoresc, mister, fantastic.
- Folosirea antitezei ca procedeu în crearea personajelor sau în prezentarea temelor.
- Libertatea în creaţie, în alegerea formelor poetice.
- Îmbogăţirea limbajului.
Genuri şi specii literare:
- Liric: poemul filosofic, meditaţia, elegia.
- Epic: balada, nuvela, romanul istoric, poemul epic, legenda.
- Dramatic: drama.
Personajele:
- Provin din toate categoriile sociale.
- Preferinţa pentru eroi, pentru personaje excepţionale care acţionează în împrejurări excepţionale.
- Personajele sunt dominate de spirit de sacrificiu, se revoltă împotriva nedreptăţilor sau a inechităţilor sociale.
Reprezentanţi şi opere:
- Novalis – Heinrich von Ofterdingen;
- E. T. A. Hoffmann – Urciorul de aur;
- Heinrich Heine – Lorelai;
- Walter Scott – Ivanhoe;
- George Gordon Byron – Poezii.
- Victor Hugo – Mizerabilii;
- Alfred de Musset – Noaptea de mai;
- Edgar Allan Poe – Corbul;
- Giacomo Leopardi – Versuri;
- M. Lermontov – Demonul;
- Adam Mickiewicz – Pan Tadeusz.
În literatura română, programul romantismului a fost formulat de Mihail Kogălniceanu în articolul Introducţie, publicat în revista Dacia literară (1840). Mihai Eminescu este ultimul poet romantic European şi poetul naţional. Alţi scriitori romantici: Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Nicoale Bălcescu.
Exerciţii:
- Citeşte una din operele enunţate mai sus şi prezintă: tema, subiectul şi un citat reprezentativ.
- Citeşte studiul Clasicism, romantism, baroc de G. Călinescu şi notează, pe două coloane, diferenţele dintre clasicism şi romantism.