FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE
◦ Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)
◦ Studiu de caz: Latinitate şi dacism, puncte de vedere privind fundamentele culturii române (selecţii din texte literare, eseuri, studii; de ex.: Gheorghe Asachi, La Italia; Vasile Alecsandri, Cântecul gintei latine; Mihai Eminescu, Memento mori; B. P. Haşdeu, Perit-au dacii?; Vasile Pârvan, Getica; Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin etc.)
PERIOADA VECHE
◦ Studiu de caz: Dimensiunea religioasă a existenţei (sugestii pentru alegerea fragmentelor ilustrative: Viaţa lumii de Miron Costin, fragmente relevante din scrierile cronicarilor, Cazania lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul, Biblia de la Bucureşti etc.)
◦ Studiu de caz: Formarea conştiinţei istorice (se vor alege fragmente ilustrative din cronicile moldoveneşti sau /şi din cele munteneşti). Se va studia un text de bază reprezentativ (de ex.: fragmente din cronicile moldoveneşti sau munteneşti, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Ţiganiada de Ion Budai Deleanu)
CURENTE CULTURALE/ LITERARE ÎN SECOLELE XVII-XVIII:
UMANISMUL ŞI ILUMINISMUL (prezentare sintetică)
PERIOADA MODERNĂ
Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea
◦ Studiu de caz: Rolul literaturii în perioada paşoptistă (sugestii pentru alegerea fragmentelor ilustrative: articole programatice şi de doctrină)
◦ Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Se va studia un text de bază din epoca respectivă pe această temă (de ex., Iaşii şi locuitorii lui la 1840 de Alecu Russo; Iaşii în 1844, Balta Albă, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri; O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848 de Ion Ghica etc.)
◦ Dezbatere: România, între Orient şi Occident (selecţii din texte literare, eseuri, studii, articole jurnalistice; de ex., texte de Anton Pann, Ion Barbu ş.a. pentru ilustrarea temei balcanismului; polemici interbelice pe tema situării culturii şi civilizaţiei româneşti între Orient şi Occident – Liviu Rebreanu, Mihai Ralea, Eugen Filotti ş.a.; studii istoriografice sau de istorie culturală – Neagu Djuvara, P. P. Panaitescu, Alexandru Duţu, Anton Dumitriu ş.a.; luări de poziţie în contemporaneitate)
◦ Descoperirea literaturii populare. Se va studia un text de bază din literatura populară (de ex.: Mioriţa, Meşterul Manole etc.), discutat în relaţie cu un text din literatura cultă pe aceeaşi temă
◦ Studiu de caz: Criticismul junimist (sugestii de texte: În contra direcţiei de astăzi în cultura română, Direcţia nouă în poezia şi proza română)
◦ Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în opera marilor clasici (cu apel la lecturile anterioare)
CURENTE CULTURALE / LITERARE ÎN SECOLUL XIX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX
◦ Romantismul – se vor studia 4 texte de bază, de poezie şi / sau proză, care să ilustreze temele romantice (3 texte din opera lui M. Eminescu, 1 text din romantismul paşoptist: Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi ş.a.).
◦ Realismul – se vor studia un text de bază, selectat din proza lui I. L. Caragiale sau Ioan Slavici
◦ Simbolismul – se va studia un text de bază (o poezie sau un poem în proză / proză poematică) selectate din opera lui Alexandru Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu ş.a.
◦ Studiu de caz: Simbolismul european (grupaj ilustrativ de texte selectate din opera următorilor scriitori: Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud; arte poetice)
◦ Prelungiri ale romantismului şi clasicismului – se va studia un text de bază (la alegere, din opera următorilor autori: George Coşbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif) Perioada interbelică
◦ Orientări tematice în romanul interbelic – se vor studia două texte de bază, câte unul dintre următoarele arii tematice: – un roman psihologic (Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Ioana sau Jocurile Daniei de Anton Holban, Rusoaica de Gib Mihăescu etc.) – un roman al experienţei (Nuntă în cer, Maitreyi de Mircea Eliade, Întâmplări din irealitatea imediată de Max Blecher etc.)
◦ Studiu de caz: Modele epice în romanul interbelic (cu referire şi la romane studiate în anii anteriori). În clasa a XI-a se vor studia minimum 11 texte de bază (în trunchiul comun) şi minimum 13 (la profilul umanist, specializarea Filologie), 6 studii de caz (în trunchiul comun), respectiv 7 studii de caz (la profilul umanist, specializarea Filologie) şi o dezbatere. De asemenea, se va integra în oricare dintre perioadele abordate, la alegerea autorilor de manuale şi a profesorilor, şi o discuţie privind literatura şi pictura, în care va fi abordat comparativ modul în care o anumită temă este tratată prin limbajul specific al celor două arte. Sugestii pentru alegerea temelor de discuţie: Pictura religioasă medievală; Natura în poezia şi în pictura romantică; Universul rural în poezie şi în pictură etc. Pornind de la textele de bază studiate, profesorii vor alege şi conţinuturile potrivite din domeniul „limbă şi comunicare“, conform recomandărilor programei.
Studiu de caz – presupune o etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; după o documentare prealabilă, elevii vor realiza o prezentare generală a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de caz se poate realiza prin investigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor încă de la începutul anului şcolar, astfel încât o grupă să aibă un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmată de discuţii cu toată clasa, în care colegii pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut interesante şi pot evalua activitatea grupelor. La rândul său, profesorul va evalua activitatea fiecărei grupe şi va nota elevii.
Dezbatere – presupune indicarea, de către profesor, a coordonatelor discuţiei şi a unei bibliografii minimale. Dezbaterea se realizează în clasă, cu participarea a câte două echipe (echipa afirmatoare şi echipa negatoare). Profesorii şi elevii sunt deja familiarizaţi cu dezbaterea, din clasa a X-a. Sugerăm ca dezbaterea să fie urmată de un exerciţiu de reflecţie al fiecărui elev, concretizat în realizarea unui eseu pe tema dezbaterii realizate în clasă. Această modalitate de a încheia o dezbatere are în vedere ca elevii să-şi clarifice ideile puse în discuţie şi să-şi poată formula un punct de vedere propriu pornind de la informaţiile culese, de la argumentele şi contraargumentele valorificate în cadrul dezbaterii. Abordarea textelor de bază – presupune combinarea perspectivii hermeneutice şi a celei contextuale. Recomandăm ca activităţile de învăţare să se bazeze pe lucrul cu textul şi să fie orientate înspre consolidarea deprinderilor de lectură, cu un accent pus pe ce înţeleg elevii din textul citit şi pe felul în care interpretează şi argumentează aceştia semnificaţiile unui text în funcţie de cele două perspective.